Bucegi: Vârfurile Omu și Bucșoiu, 29 aprilie 2018 / Cinci năluci la Mălăiești

MunteLeave a Comment on Bucegi: Vârfurile Omu și Bucșoiu, 29 aprilie 2018 / Cinci năluci la Mălăiești

Bucegi: Vârfurile Omu și Bucșoiu, 29 aprilie 2018 / Cinci năluci la Mălăiești

2018 a fost Anul Muntelui Alb… Atât pentru mine, cât și pentru Adi, Sergiu și Alex, cei trei temerari alături de care am dus la împlinire un vis comun, acela de a atinge acoperișul Alpilor, vârful Mont Blanc. Data de 5 iunie 2018 va râmâne pentru totdeauna printre amintirile cele mai dragi.  

Am luat ieșirea din Bucegi ca pe un antrenament înainte de plecarea în Franța. Ne doream o tură tehnică, cu diferență mare de nivel, lungă și obositoare. Și chiar așa a și fost. 

A fost o ieșire intensă, de anduranță, în care ne-am deplasat foarte mult pe întuneric. Urcarea până în Șaua Hornurilor am făcut-o la lumina frontalelor și a lunii pline, fiind nevoiți să punem la lucru colțarii și pioleții în traversarea Hornului Mare.

În Hornul Mare am fost martorii unui tablou pe care probabil puțini au avut șansa să îl privească vreodată. Imaginea depresiunii Brașovului în lumina difuză de dinaintea răsăritului ne va rămâne întipărită pe suflete.  

Am ajuns pe platoul Bucegilor la timp pentru a viziona spectacolul nașterii unei noi zile. După ce ne-am desfătat cu revigoranta lumină a zorilor, am poposit la cabana Omu, unde am servit gustarea adusă de acasă și câte un ceai cald. Am purces apoi în parcurgerea impresionantei creaste a Bucșoiului.

Întorși la cabana Mălăiești, am făcut o pauză lungă, dar binemeritată. Am servit aici masa de prânz, apoi ne-am tolănit la soare pe terasa cabanei. În cele din urmă, fără prea multă tragere de inimă, am pornit spre mașini și spre case.

     Priveşti, admiri şi te închini. Faţă de capriciile naturii, care crează într-o clipă tablouri neimitabile, unind cer, pământ şi ape într-o magică îmbinare de culori, tremuri de fericire că le poţi privi. Imaginea rămâne întipărită pe retină, spre a reapărea, vie, când o evoci după-vreme îndelungă. – Ion Simionescu


DETALIILE TRASEULUI PARCURS


Traseu:
DF Mălăiești (1040 m) – Cab. Mălăiești (1720 m) – Șaua Hornurilor (2311 m) – Vf. Omu (2507 m) – Vf. Bucșoiu Mare (2492 m) – La Prepeleac (1750 m) – Cab. Mălăiești (1720 m) – DF Mălăiești (1040 m)
Marcaj:
 + + +
Durată:
9 ½ – 10 h
Lungime:
17,2 km
Diferență de nivel:
1703 m ↑ cu 1703 m ↓
Grad de dificultate:
Dificil
Hartă folosită:
MN01 – Harta de drumeţie a Munţilor Bucegi, 1 : 35 000, Editura Schubert & Franzke (Munții Noștri), 2013
Desfășurător:
00:50 start traseu, 02:35 Cabana Mălăiești, 05:10 Șaua Hornurilor, 06:00 Cabana Omu, pauză mic dejun, 07:20 plecat Cabana Omu, 08:20 Vf. Bucșoiu, 11:30 La Prepeleac, 12:10 Cabana Mălăiești, pauză prânz, 13:45 plecat Cabana Mălăiești, 15:00 finiș traseu


POVESTEA…

Povestea turei începe undeva pe data de 12 aprilie 2018, când visul de a ascensiona topul Alpilor a devenit dintr-odată extrem de palpabil după ce am reușit să ne rezervăm locurile la Refuge du Goûter.

Înțelegând că nu mai avem mult timp la dispoziție pentru pregătire am început imediat să planificăm următoarea ieșire, fiind conștienți că aveam nevoie de ceva care să ne solicite atât fizic, cât și mental.

La propunerea mea, băieții au fost de acord să optăm pentru o tură cu urcare pe timp de noapte. În zilele următoare am căutat variante de trasee tehnice și cu diferențe mari de nivel. Fiecare a emis propuneri, însă până la urmă ideea lui Alex de a urca spre Omu prin Hornurile Mălăiești a fost acceptată unanim. Totodată, am stabilit ca ieșirea să aibă loc în weekend-ul 28-29 aprilie.

Pe 18 aprilie a apărut o mică problemă la aparatul meu dentar (de care am scăpat între timp). După ce am sunat la clinica dentară, am aflat că se ivise o modificare în programul doctorului meu ortodont și că mă putea primi abia pe 28 aprilie, la ora 18. Joac-o pe asta! Ce e de făcut?

I-am anunțat pe băieți despre problema apărută. Însă nu m-au lăsat să dau înapoi. Am făcut repede calculele. Nu pierd mai mult de 30-45 minute la cabinet. Drumul cu mașina de la Bacău la Brașov durează cam trei ore. Cu ceva timpi morți, nu am cum să ajung în Brașov mai târziu de ora 22, sâmbătă noaptea… Deci, vom face ieșirea în noaptea de sâmbătă spre duminică. Ce problemă? Nu este nicio problemă.

Așa s-a și întâmplat. Sâmbătă seara părăseam clinica la ora 18:45. La 19:00 plecam spre Brașov cu un pasager de pe BlaBlaCar. La 21:50, după ce am lăsat clientul în oraș, ajungeam acasă la Sergiu. L-am luat cu mine și am pornit spre Ghimbav pentru a-l sălta și pe Adi. La Adi rămânem puțin pentru a ne alimenta înainte de efortul care ne aștepta. Sergiu a pus la bătaie sarmalele aduse de acasă, Adi a pus la bătaie budinca… iar eu am pus la treabă fălcile.

Am mai stat puțin la povești, apoi am pornit spre Codlea. La miezul nopții ne-am întâlnit cu Alex și Cristina (prietena lui) în benzinăria OMV din Codlea. De aici am pornit încolonați spre Mălăiești. Am traversat Codlea, Vulcan și Râșnov cu senzația că facem ceva nefiresc. Două mașini suspecte care se îndreaptă spre munte la o oră dubioasă.

Am urcat pe drumul forestier Mălăiești până după intrarea traseului pe potecă. Aici era plin de mașini. Am găsit cu greu două locuri unde să le lăsăm pe ale noastre. 

O ultimă verificare a echipamentului, închidem mașinile, aprindem frontalele și începem să urcăm spre cabană pe o vreme ciudat de caldă, vegheați permanent de luna plină.

La urcarea prin pădure spre cabană le-am făcut din când în când aluzii urșilor că suntem veniți în vizită. 

Am ajuns la Mălăiești la 02:35. În cabană luminile erau stinse. Era aprinsă doar cea de afară. În fața cabanei mai erau câțiva mușterii ieșiți la fumat sau pentru alte necesități. 

Nu știu dacă au înțeles ceva atunci când ne-am făcut apariția. Cinci năluci care au oprit doar pentru a face câteva fotografii și apoi au dispărut în noapte spre Hornurile Mălăiești.

La intrarea pe Hornul Mare ne-am montat colțarii și am scos pioleții. Zăpada era înghețată, foarte puțin moale la suprafață. Deplasarea pe horn fără aceste două piese de echipament ar fi fost aproape imposibilă.

Pe la jumătatea urcării noastre pe horn, am făcut o pauză pentru a ne trage puțin sufletul. Urcând doar cu privirea în zăpadă, nu știam ce imagine frumoasă se conturează în spatele nostru. Surpriza a fost mare.

Priveliștea spre Brașov era incredibilă. Luminile orașului evidențiau atât de estetic creasta Postăvarului, iar crepusculul începea să lumineze împrejurimile. Sunt sigur că ce vedeam noi în acel moment era un tablou pe care puțini au avut norocul să îl vadă vreodată. O imagine care mi s-a imprimat direct pe inimă și care se cerea imortalizată și pe aparatul foto. 

Am continuat urcarea pe horn și în cele din urmă am ieșit în creastă. 

La 5:10 eram în Șaua Hornurilor, iar răsăritul începea deja să coloreze orizontul.

În același timp, luna își încheia călătoria zilnică în jurul Pâmântului, apunând deasupra văii Gaura, care în condițiile date arăta de vis.

Am pornim mai departe spre cabana Omu. Am ajuns pe vârf la fix pentru a ne bucura de răsărit. Aici nu mai eram singuri. Un tip matinal era ieșit la pozat în fața cabanei.

Mai facem o poză de grup în fața cabanei, apoi intrăm înăuntru. Ne odihnim puțin în mica sală de mese. Servim un mic dejun frugal adus de acasă, alături de care punem și un ceai cald de la cabană. 

Reînviorați, pornim spre creasta Bucșoiului însoțiți de un nou companion. După noi se ține scai un câine negru ca smoala și extrem de jucăuș.

Pe valea Morarului se văd urmele recente ale unei avalanșe de primăvară.

Ajunși în Șaua Bucșoiului, am zărit o capră neagră care se scalda în lumina soarelui de dimineață. Pentru câteva momente se oprește pentru a ne studia, ridică un picior ca și cum ne-ar fi urat „Bună dimineața!”. Dar nu zăbăvește prea mult. Speriată de câinele care a început să latre și a luat-o nebunește la goană spre ea, țâșnește la vale făcând salturi spectaculoase. 

Din păcate o face atât de repede încât nu mai apuc să modific setările aparatului pentru a-i surprinde clar desprinderile de la pământ. Reușesc să mai fac o singură fotografie nemișcată atunci când se mai oprește o dată parcă pentru a-i face în ciudă naivului câine și apoi dispare printre stânci din alte două salturi.

După ce facem glume pe seama câinelui care se întoarce spre noi necăjit, pornim înainte spre vârful Bucșoiu Mare.

Am rămas pe vârf câteva minute pentru a admira peisajul și pentru a face fotografii.

După care ne-am angajat pe coborârea spre traseul Take Ionescu, cu priveliștea Postăvarului și Pietrei Mari în față.

Am coborât în ritm alert. Cu mici pauze pentru a fotografia cabana Mălăiești din creasta Bucșoiului sau câte o floare apărută în cale.

Cabana Diham se vede și ea în vale.

La câteva sute de metri mai sus de poteca Take Ionescu, nu mai putem continua pe traseul marcat deoarece poteca se pierdea în stratul de zăpadă încă destul de consistent. Cum nu găsim alte urme recente prin zăpădă care să ne indice pe unde ar putea merge traseul, am hotârât să continuăm direct spre vale, având ocazia să exersăm puțin și rapelul.

Intersectăm repede poteca căutată. Facem un mic repaus pentru ca Adi să ne explice puțin din toponimia locului, apoi ne înscriem pe Take Ionescu. 

Continuăm deplasarea spre cabana Mălăiești, traversând din când în când vâlcele încărcate încă cu zăpadă. 

La cabană am făcut o pauză lungă și binemeritată. Am intrat în sala de mese pentru a servi prânzul, după care am ieșit afară la soare. Ne-am întins pe iarbă, renunțând la bocanci și șosete. O senzație de nedescris. Picioarele ne-au mulțumit! 

În cele din urmă, fără prea mult entuziasm, ne-am strâns lucrurile, am aruncat rucsacii în spate și ne-am pus în mișcare spre mașini. În drumul forestier Mălăiești ne-am luat rămas bun de la Alex și Cristina.

I-am lăsat pe Adi și Sergiu acasă și am pornit melancolic spre Bacău, cu gândurile încă la experiența trăită în regatul de stâncă al Bucegilor. 


GALERIE FOTO


UTILE

Accesul din Râșnov spre cabana Mălăiești se face din drumul național DN73A, folosind drumul județean DJ101 (strada Glăjărie Râul Mare) pentru aproximativ 9 kilometri. Drumul este asfaltat până la bifucația cu drumul forestier DF Valea lui Dobre (zona Uzina Electrică).

Din acest punct, traseul continuă pe un drum forestier bine întreținut. Dacă bariera este deschisă, se poate continua pentru încă 2,6 kilometri, până în zona în care traseul turistic părăsește forestierul.

Cei mai mulți turiști preferă să își lase mașinile în această zonă. Cea mai bună variantă pentru parcarea mașinii se află la 100 metri mai în sus, la următoarea bifurcație a drumului forestier.

Alte variante pentru parcarea mașinii sunt Poiana Buhacu (Bunacu) și bifurcația drumurilor forestiere DF Valea Glăjăriei și DF Valea Mălăiești, însă presupun parcugerea pe jos a unei mici porțiuni de drum forestier.

La data articolului, drumul se prezenta într-o stare bună, fiind accesibil oricărui tip de autoturism.

Pentru a obține indicațiile de orientare Google Maps, executați click pe titlul track-ului GPS (secțiunea DETALIILE TRASEULUI PARCURS). Veți fi redirecționați către pagina traseului GPS, încărcat pe profilul meu Wikiloc. În partea din dreapta a paginii (colțul dreapta jos – Driving directions to start point) puteți introduce punctul vostru de plecare (în rubrica From), apoi click pe Get directions pentru a fi conduși pe pagina Google Maps.

Pentru intrarea în aria protejată a Parcului Natural Bucegi se percepe o taxă de vizitare în valoare de 10 lei / persoană / 3 luni. Această taxă poate fi achitată la cele două automate de bilete amplasate în apropierea staţiei de telecabină din Buşteni (la intrarea în Centrul de Vizitare al Parcului Natural Bucegi) şi în apropierea staţiei de plecare a telegondolei din Sinaia (punctul Furnica). De asemenea, se poate achita la unităţile de alimentaţie publică şi cazare (cabane şi camping Zănoaga) şi pe traseele turistice la rangerii din structura Administraţiei Parcului.

Este posibil ca la intrarea în parc să fiți opriți de reprezentanții administrației pentru a plăti acestă taxă sau pentru a face dovada plății ei.


STAREA VREMII PENTRU URMĂTOAREA SĂPTĂMÂNĂ (sursă meteoblue.com)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back To Top